În data de 16 octombrie a avut loc cea de-a cincea ediţie a seriei theJam, gazda acesteia fiind, ca de obicei, clubul Colectiv. Organizatorii transmit : „Această ediţie este în semn de apreciere pentru dedicarea cu care aţi luat parte ediţie de ediţie la seria theJam, prevesteşte ceva ce va fi comunicat la momentul oportun şi, bineînţeles, va fi realizată punând pe primul plan distracţia voastră”.

1381753_215843075249276_938316220_n

Din păcate, unul dintre invitaţii mult aşteptaţi de pe listă nu a putut ajunge, acesta nimerindu-se să fie chiar Prop Dylan, din cauza unor probleme severe de sănătate. Da, gândiţi-vă…dintre toţi invitaţii, chiar Prop Dylan s-a nimerit să fie bolnav…şi vorba aia, nu e ca şi când îl vezi în fiecare zi. Adică…nu putea să răguşească puţin Macanache să nu mai poată da rime care pică „ ca din cer ”?! Nu putea K-lu să îşi rupă un deget să nu mai poată face scratch- urile acelea magnifice ?! Glumim, şi prin aceasta voiam să evidenţiem faptul că susţinem şi apreciem foarte mult artiştii români, artişti care ne fac să dăm de fiecare dată din cap şi să ridicăm o mâna.

Seara a început cu Vlad Dobrescu la platane, pregătind atmosfera cu nişte hip-hop clasic. Pe piese de la ODB şi alţi mari artişti, publicul aştepta ca seara să înceapă cu adevărat.

130592420755d61380a29311.12326874

Următorul pe scenă a fost K-lu, care a venit cu un „ Tratament bun ”, cu nişte proiecţii nebune în spate, majoritatea momente din filme clasice româneşti. Foarte bine primită muzică lui K-lu, dând un val de energie mulţimii adunate. Alin Constantin, cunoscut drept K-lu, este un artist din Timişoara care se joacă cu hip-hop instrumental, funk şi sample-uri din filme româneşti.

Pe K-lu l-au înlocuit băieţii de la Fantome (Vlad și Bogdan), care au intrat pe scenă cu nişte măşti populare tradiţionale româneşti. Dacă v-aţi întrebat vreodată ce semnificaţie au aceste măşti, conform internetului, în tradiṭia populară românească măștile se poartă cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Măștile reprezintă o lume fantastică, izvorâtă din gândirea societății tradiṭionale româneṣţi, personificând spirite ale stramoṣilor, animale reale sau fantastice, spirite ale vegetaṭiei sau ale apei. Ele se folosesc în cadrul unor ritualuri iar vatra satului este scena unde se desfăṣoară aceste manifestări.

12108938_1508625766101877_2663854205551817791_n

Vali Umbră şi AFO au urcat şi ei pe scenă, şi au început cu piesa „Cu drag, Fantome ”. Împreună cu cei de la Fantome, mulţimea cânta versurile piesei. Impresionantă prestanţa celor de la Fantome, muzica acestora făcând sala să ridice mâinile în aer şi să se detaşeze de real, intrând în magia şi jocul undelor sonore.

Ultimul pe lista de invitaţi a fost Macanache, care a făcut atmosfera şi nebunia să ajungă la apogeu. Acesta, ca întotdeauna, a venit cu nişte beat-uri clasice pe care a dat rime pe loc în stilul lui inconfundabil. Pe lângă rime pe loc, Macanache a cântat piese cu care s-a remarcat, piese la care mulţimea dădea din cap şi din mâini, piese care au făcut sala să răsune. Macanache, zis şi Macca, a cântat piese ca „Original ”, „În fiecare zi ”, „O joacă de copii ” şi altele, punând la cale formarea unui concert 100% hip hop. O să transmitem mai departe mesajul pe care artistul l-a transmis mulţimii, şi acela că mai mult decât artistul care urcă pe scenă la un eveniment sau un concert, contează atmosfera, contează cum te simţi individual, felul în care participi la concert, „că te întâlneşti cu un tovarăş pe care nu l-ai mai văzut demult şi va simţiţi bine la concert, te distrezi şi totul iese bine ”. Tot Macanache spune că lumea pierde prea mult timp pe telefoane, oamenii pierd din viaţă dând scroll down pe Facebook sau pe alte chestii inutile.

Într-un stil original, Macanache termină show-ul într-un mod nebunesc, invitând pe scenă oameni din public pentru a fi alături de el pentru a cânta piesa cu care acesta s-a lansat, „Ăsta sunt eu ”. Cu scena încărcată de fete, băieţi şi…Macanache, Colectivul cânta cu toată energia versurile de la „Ăsta sunt eu ”. Putem spune că Macanache a dus seara la un alt nivel, terminându-şi momentul într-un stil aparte, clasic, cum doar el putea să o facă.

Cum e bine să termini ceea ce începi, de încheiere s-a ocupat Vlad Dobrescu, care la sfârşitul serii a mai băgat nişte hip-hop bine ales.

În concluzie, theJam #5 a fost un eveniment foarte reuşit cu o atmosferă cum ar trebui să fie la toate concertele şi nişte artişti care iubesc ceea ce fac şi care s-au conectat imediat cu vibe-ul mulţimii. Numa` bine !